Un card de benzină trebuia să-i facă viața mai ușoară, dar românul s-a trezit ”dator vândut”

Într-o eră în care securitatea datelor personale devine din ce în ce mai fragilă, un număr tot mai mare de români descoperă că au fost victimele unor fraude bancare fără să fie conștienți de acest lucru.

Fenomenul creditelor false a luat amploare, iar mulți oameni ajung să aibă datorii uriașe pe numele lor din cauza unor terți care au folosit fraudulos datele lor de identificare. Un astfel de caz este cel al lui Adrian Marinescu, un tânăr de 25 de ani care, în 2021, și-a făcut un card de benzină la Rompetrol pentru a-și simplifica plățile și a evita statul la coadă la benzinării. Ceea ce trebuia să fie o soluție practică s-a transformat însă într-un coșmar.

După ce a furnizat prin e-mail copia buletinului și adeverința de salariu unui angajat al Rompetrol pentru a finaliza contractul, Adrian a început să primească notificări șocante. În primăvara anului 2022, a aflat că un executor judecătoresc urma să îi pună poprire pe cont pentru o datorie de 9.431 de lei. Această sumă imensă provenea dintr-un împrumut luat de la un IFN numit Terra Credit, de care Adrian nu avea nici cea mai mică idee. Totul a ieșit la iveală când a fost notificat de Rompetrol că datele sale personale au fost folosite ilegal de fostul angajat al companiei, identificat ulterior ca fiind implicat în multiple fraude cu credite.

Cum a fost posibilă frauda

Se pare că fostul angajat al Rompetrol, cunoscut sub inițiala „S.”, a folosit datele a zeci de clienți pentru a lua credite rapide de la mai multe IFN-uri, fără ca aceștia să știe. Printre victime s-a numărat și Adrian, al cărui buletin și adeverință de salariu au fost folosite pentru a contracta credite în numele său. S., care ulterior s-a angajat la Provident, a luat împrumuturi de la 11 IFN-uri, suma totală a fraudei fiind de peste 553.000 de lei. În cazul lui Adrian, fraudele nu s-au oprit aici. După ce a aflat de poprirea pusă pentru datoria către Terra Credit, a primit o altă somație pentru alte șase credite luate de S. la un alt IFN, Viaconto. Valoarea totală a datoriilor acumulate în numele lui depășea 20.000 de lei.

Atât Terra Credit, cât și Viaconto au declarat că au respectat toate procedurile legale de verificare a identității clienților, dar lipsa semnăturii lui Adrian pe documente și faptul că nu s-a făcut o verificare video lasă multe semne de întrebare. În notificarea primită de la Rompetrol, compania preciza că a luat măsuri împotriva angajatului S., inclusiv concedierea acestuia și raportarea incidentului la autoritățile competente, cum ar fi Banca Națională a României și Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Cu toate acestea, procesul juridic este de durată, iar Adrian rămâne afectat financiar și emoțional.

Lacunele din sistemul de verificare al IFN-urilor

Frauda comisă în cazul lui Adrian ridică o problemă importantă în ceea ce privește securitatea datelor personale și eficiența măsurilor de prevenire a fraudelor la IFN-uri. Verificările superficiale făcute de aceste instituții permit comiterea unor astfel de infracțiuni. În cazul IFN-urilor implicate, nu a fost necesară o verificare video pentru a confirma identitatea celui care a solicitat creditele. Fără o metodă suplimentară de verificare, precum un apel video sau o semnătură electronică extinsă, datele din buletinul lui Adrian au fost suficiente pentru a contracta împrumuturi în mod fraudulos.

Un alt aspect alarmant este faptul că multe dintre aceste IFN-uri își desfășoară activitatea sub supravegherea Băncii Naționale a României (BNR), care, conform declarațiilor oficiale, monitorizează activitatea instituțiilor financiare nebancare pentru a preveni astfel de fraude. Totuși, BNR a refuzat să ofere informații detaliate despre măsurile luate împotriva IFN-urilor implicate, invocând secretul profesional.

Cum a fost afectat Adrian

Pentru Adrian, consecințele acestei fraude sunt departe de a se fi încheiat. Deși executarea silită a fost suspendată în cazul Terra Credit și Viaconto, tânărul continuă să trăiască cu teama că ar putea apărea alte credite făcute în numele său. „E o frică pe care nu știu cât timp o să o am”, mărturisește Adrian. El face verificări periodice la Biroul de Credit pentru a se asigura că nu apar alte împrumuturi pe numele său, însă trauma emoțională rămâne.

Mai grav este faptul că acest tip de fraudă nu este izolat. În România, sute de persoane au căzut victime acestui fenomen al creditelor false la IFN-uri, în mare parte din cauza verificărilor insuficiente și a ușurinței cu care datele personale pot fi folosite în scopuri ilegale. În cazul lui Adrian, situația a escaladat atunci când a fost notificat că ar mai avea și un credit de 4.000 de lei la Provident, luat tot de fostul angajat S., deși acesta fusese concediat și nu mai avea acces la datele clienților.

Ce măsuri trebuie luate

Cazul lui Adrian Marinescu scoate în evidență nevoia urgentă de reformă în ceea ce privește modul în care sunt gestionate datele personale și măsurile de verificare ale IFN-urilor. Verificările mai riguroase, inclusiv solicitarea de semnături electronice extinse și verificări video, ar putea reduce semnificativ riscul de fraudă. În plus, BNR și alte autorități ar trebui să joace un rol mai activ în prevenirea acestor cazuri și în protejarea consumatorilor.

Pentru Adrian și pentru alte victime ale acestui fenomen, coșmarul încă nu s-a încheiat. Deși anumite măsuri au fost luate pentru suspendarea executărilor silite, rămâne incert dacă toate datoriile acumulate fraudulos vor fi anulate complet și dacă vinovații vor fi pedepsiți. Până atunci, cei afectați de aceste practici frauduloase continuă să trăiască cu teama constantă că vor descoperi noi datorii pe numele lor, conform Snoop.ro.